Articol
 
A venit toamna…
Categorie articol: Corespondenta
Corespondenţă din Ţara Sfântă

Frunzele nu prea vor să ruginească la venirea toamnei în Ţara Sfântă, dar pe undeva se simte o schimbare de sezon. Dimineaţa şi seara este rece, însă în timpul zilei continui să te topeşti de căldură. Te gândeşti, de exemplu, că la Tel Aviv ai două anotimpuri într-⁠o singură zi: la prânz e vară, dimineaţa şi seara toamnă. Îţi trebuie de fapt şi două feluri de costumaţie pe zi: o cămaşă cu mâneca scurtă la orele amiezii, iar alta cu mâneci lungi, eventual un pulovăraş, pentru restul timpului din cele 24 de ore cotidiene. În general, vă spun însă că diferenţa între vara şi toamna israeliană, ca şi cea dintre toamnă şi iarnă nu sunt prea mari, doar că atunci când se anunţă o „iarnă grea” plouă cam mult.
Aşadar, am pătruns în toamna israeliană care durează cam mult, teoretic până în decembrie, calendaristic la fel, dar practic te poţi considera ieşit din toamnă în luna martie a anului următor, fiindcă am cuprins în ceea ce am intitulat „toamnă” şi… iarna israeliană. Se pare însă că am rămas în iarnă şi în sezonul cald, din cauza evenimentelor politice. În primul rând ne reţine atenţia Iranul, care a anunţat că-⁠şi schimbă politica, vrea o apropiere de Occident, dar premierul israelian Bibi Netanyahu nu-⁠i crede pe iranieni şi – fie vorba între noi – nici nu-⁠i convine să-⁠i creadă căci el preferă faţă de Iran o politică dură, permanent în pragul războiului. Cam la fel s-⁠a întâmplat şi cu Siria; politicienii noştri aşteptau contra Siriei un atac armat al americanilor, dar când Obama a anunţat înţelegerea paşnică de a distruge armamentul chimic sirian, Bibi et comp., au lăsat să se înţeleagă că preşedintele american Obama e slab, dar era bine dacă urma politica lui Bibi! Deci atmosfera politică din Israel nu e formidabilă; acum, la finele anului 2013, tratativele cu palestinienii nu înaintează nici măcar după teoria lui Lenin, un pas înainte, doi înapoi, fiindcă nu s-⁠a făcut în primele luni de discuţii nici măcar un sfert de pas pentru înain­tare …

Dar israelienilor care-⁠s obişnuiţi cu tot felul de probleme, unele grave, chiar nu le pasă de nimeni şi de nimic. Dar în domeniul care ne interesează pe noi pentru această rubrică totul se petrece normal şi frumos. Asta înseamnă că teatrele sunt pline, filarmonica, după refacerea clădirii în care îşi ţinea concertele, a revenit la sediul ei, s-⁠au mai construit câteva zeci de săli de cinematograf, se aduc din străinătate solişti renumiţi, dar nici originarii din România nu se lasă mai prejos.
În primul rând anunţăm cu plăcere că fostul ambasador al României în Israel, Edward Iosiper a plecat, ceea ce a însemnat o mare bucurie pentru emigraţia română de care susnumitul nu s-⁠a interesat deloc, niciodată. Avem un nou corp diplomatic al României în Israel în frunte noua ambasadoare, Dna. Andreea Păstârnac, o femeie mult apreciată şi iubită în Israel, deoarece până în urmă cu zece ani a fost ataşat cultural al ambasadei României şi a făcut numeroase prietenii, toţi o stimează deosebit de mult. Revenind în Israel ca ambasadoare, Andreea Păstârnac are toate şansele să rezolve excepţional problemele misiunii ei, cunoscând Israelul, vorbind la perfecţie limba ebraică. Iar originarii din România ştiu că au în această ambasadoare o iubitoare de cultură şi sunt convinşi că relaţiile cu noua ambasadoare vor fi deosebit de bune.
Dintre cele mai recente eveni­mente cultural-⁠artistice legate exclusiv de emigraţia română, menţionăm apariţia marelui ziar în limba română, Gazeta românească, care s-⁠a impus atenţiei încă de la apariţie. Ziariştii din România care au văzut primele numere ale „Gazetei” au fost încântaţi de noul ziar, care a ridicat nivelul publicistic din Israel obligând şi al doilea ziar care apare să ia măsuri de îmbunătăţire a acestuia ca să facă faţă concurenţei. În prezent, apar în Israel, în afara celor două gazete, 3 reviste săptămânale, o alta la două luni, în afara publicaţiilor care apar la perioade mai mari, cum ar fi revista „Izvoare” a Asociaţiei Scriitorilor şi „Perspectiva” editată de H.O.R Nazaret Ilit.
La începutul lunii octombrie a fost în Israel scriitorul român George Roca, redactor şef la publicaţii româneşti on-⁠line, poet, care domiciliază la Sydney Australia. Cu ocazia venirii acestuia, Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română şi-⁠a reluat activitatea după o lungă vacanţă, pentru perioada care urmează anunţând editarea noii reviste „Izvoare” cu colaborarea unor scriitori din România, în afara scriitorilor din Israel, acordarea unor premii ale Asociaţiei (în valoare de 3.000 dolari) celei mai bune lucrări din 2013, un premiu pentru debut. Se vor face noile lansări de cărţi, colaborările cu Uniunea Scriitorilor din România vor continua şi în special cu Filiala Iaşi a Uniunii, care s-⁠a situat permanent în primele rânduri privind colaborarea cu asociaţia israeliană.
La festivitatea de reluare a activităţii, scriitorul George Roca a dat un interviu răspunzând la câteva întrebări privind viaţa şi scrierile sale, dar având grijă să dea răspunsurile însoţite de umor ceea ce a contribuit la reuşita serii.
Să nu uităm Institutul Cultural Român, ca de obicei, cu multe şi variate evenimente, unele împreună cu Asociaţia Scriitorilor din Israel, dar şi cu teatrele de aici, în primul rând cu teatrul „Karov” condus de un vechi şi bun regizor şi actor Nicu Nitai. Activitatea comună de acum a ICR –⁠ Teatrul Karov constă într-⁠o seară dedicată celui ce a fost poetul şi editorul Ştefan Iureş – căruia i se păstrează o frumoasă amintire în România şi în Israel.
A venit toamna… Pentru început de toamnă cred că am scris suficient fără riscul de a depăşi spaţiul de tipar acordat rubricii de faţă. 
Autor(i):  G. Mosari
 
 


Proiect editorial online aparut cu sprijinul
Administratiei Fondului Cultural National