Articol
 
Metafizica sexului frumos. Al barbatilor
Categorie articol: Lecturi
Sa scrii o carte despre sex fara sa aluneci macar putin spre pornografie mi s-a parut intotdeauna un lucru extrem de dificil. Dar sa scrii fara pic de obscenitate si cu atita eleganta despre sexul barbatesc cum face autoarea Florence Ehnuel nu am crezut vreodata ca-mi va fi dat sa intilnesc. Cartea Florencei Ehnuel sta de la un capat la altul sub semnul autenticitatii, dar mai presus de toate, este imbibata de filosofie. Ceea ce nu trebuie sa ne sperie, ci sa ne bucure. Frumosul sex al barbatilor nu este un tratat filosofic criptic, nu o sa va plictisiti nici o clipa citind cartea. Recunosc, cind il citeam pe Kant ma mai lua uneori somnul, chiar si in miezul zilei, dar cartea aceasta am citit-o in miezul noptii, mai batrin cu zece ani si dupa o zi extenuanta de munca, dar nu mi-am simtit nici o clipa pleoapele grele. Dimpotriva, a fost o incintare.
Ce o face asa? Sinceritatea cu care este scrisa. Incercarea de apropiere si de intelegere al necunoscutului, asa cum este inca pentru multe femei sexul barbatului. Contopirea cu el. Impacarea celor doua specii „venite”, cum spun unii specialisti, de pe doua planete diferite, care au fost barbatii si femeile. Unirea, unitatea, uniunea. Florence Ehnuel (Florence Ehnuel, Frumosul sex al barbatilor, IBU Publishing, 2010) este un filosof, mi-am dat seama de la inceput, desi doar pe la mijloc aflam ca ea chiar preda filosofie. Florence nu cauta sexul in sine, ci ceea ce sexul barbatesc ascunde, si mai ales unde duce. Ca in tratatele clasice orientale, ea cauta spiritul acolo unde altii nu vad decit trupul. Ea priveste penisul si testiculele, mult timp, dar numai pentru ca privitul o face sa se deschida catre un alt tarim, al cerului. Atinge si gusta cu toti porii sexul frumos al barbatilor, dar mai mult si mai mult prefera sa-l priveasca, sa-l adore, asa cum se intimpla in India la sarbatoarea lingam-ului. Pentru ca, fiind probabil cunoscatoare a lui Ficino, stie ca ochii sint poarta sufletului, iar aici sufletul este principalul beneficiar. Dar si atunci cind o face (cind atinge sexul barbatului) este ca si cind ar intra in contact cu o opera de arta desavirsita (autoarea este pentru arta, si impotriva pornografiei), sau cind il primeste in corpul ei, unirea este una mistica, pentru ca o poarta spre cer. Iar aceasta nu este o metafora a orgasmului.
Autoarea nu a fost dintotdeauna asa. Nu ma refer la filosofie, ci la adoratia penisului. Si a testiculelor, pentru ca asa cum spune ea, unul nu e complet fara celelalte. La inceput i s-a parut urit, grotesc, vulgar. L-a primit asa cum se obisnuieste, adica obisnuit. S-a casatorit, a avut copii, apoi s-a despartit de sot – mai exact, sotul de ea. Eliberata astfel, si-a deschis sufletul, intelectul si toata fiinta intru intelegerea si primirea frumusetii sexului. In ciuda faptului ca, la o prima privire fugara, unii ar putea fi tentati sa creada ca autoarea promoveaza un stil de viata promiscuu, nu este asa. Chiar daca ea a ales sa aiba mai multi amanti si a descoperit ca iubirea ei sporeste cu cit o imparte la mai multi, nu inseamna ca frumusetea sexului nu poate fi traita cu un singur partener. Pentru ca asa cum am spus deja, frumusetea sexului sta in metafizica sa. Nu in acuplare, ci in contemplare. Acesta este mesajul cartii de fata, si este atit de firesc spus incit si afirmatia de undeva de la final, care poate parea, daca nu o blasfemie, cel putin exagerata: „Daca exista undeva Dumnezeu, el se afla, mai intai de toate, in sexul barbatilor!” (p. 134) vine cit se poate de natural. Dar ca naturaletea ei sa convinga, mai intii trebuie sa ajungeti cu lectura acolo, de la inceput, pina la sfirsit. Este o lectie de viata si o meditatie profunda, din care, cred eu, toti vom avea de cistigat, nu doar femeile.
Autor(i):  Dorin David
 
 


Proiect editorial online aparut cu sprijinul
Administratiei Fondului Cultural National